Bătălia Mexicului nu a apărut din senin, ci s-a aprins ca o reacție directă la efectul de domino generat de vecinătatea sud-americană. Începând cu anii 2019–2020, succesul obținut de avocatul Luis Domingo Gómez Maldonado la Bogota a devenit principala sursă de inspirație pentru juriștii de mediu, biologii și activiștii civici din Mexic, reuniți sub organizații precum „AnimaNaturalis México“ și „Gente por la Defensa Animal (GEPDA)“. Aceștia au înțeles că pârghiile folosite în Columbia, recunoașterea animalelor ca ființe simțitoare și incompatibilitatea ucisului din plăcere cu un mediu sănătos, se pot aplica perfect și pe teritoriul mexican.

O luptă pentru salvarea unor simboluri naționale

Ofensiva s-a mutat rapid pe teren politic și legislativ. Lideri reformatori din „Comisiile de Mediu ale Congresului Uniunii“ (Congreso de la Unión) au preluat memoriile societății civile și au introdus proiecte de reformare radicală a „Legii generale a faunei sălbatice“ (Ley general de vida silvestre). Obiectivul lor este acum eliminarea tuturor articolelor care autorizează vânătoarea recreativă și comercială, vizând în mod special așa-numitele UMA (Unități de management pentru conservarea faunei sălbatice), moșii private care au transformat de-a lungul anilor dreptul de a împușca faună sălbatică într-o afacere extrem de profitabilă.

Conflictul se poartă în cele mai sensibile și spectaculoase regiuni ale Mexicului. În nordul arid, cuprins între Deșertul Sonora și Baja California, turismul cinegetic a vizat de decenii „berbecul cu coarne mari“ (borrego cimarrón) și „cerbul catâr“, vândute pe zeci de mii de dolari unor vânători străini bogați. În sud, în pădurile tropicale din Yucatán, Chiapas și Oaxaca, vânătoarea de agrement a pus o presiune uriașă pe specii simbolice aflate în pericol de dispariție, în frunte cu jaguarul (Panthera onca), puma și ocelotul, mascând adesea rețele de braconaj sub acoperirea permiselor de vânătoare.

Așa cum era de așteptat, opoziția întâmpinată de reformatori a fost dură. Lobby-ul cinegetic, sprijinit de proprietarii de moșii private și de agențiile de turism cinegetic axate pe clienți occidentali, a folosit din plin scenariile alarmiste. Ei au susținut că interzicerea vânătorii va lăsa comunitățile rurale fără venituri, va provoca o înmulțire necontrolată a prădătorilor și va lăsa terenurile fără pază în fața braconierilor.

O tendință globală ireversibilă

Proiectele comunitare bazate pe ecoturism, ghidaj local pentru observarea faunei și safari fotografic desfășurate în rezervațiile din Yucatán au demonstrat că un jaguar viu aduce de zece ori mai mulți bani comunităților indigene pe termen lung decât o autorizație unică de împușcat vândută unui amator de trofee.

Procesul legislativ și juridic din Mexic continuă să avanseze, fiind susținut de includerea statutului de „ființe simțitoare“ în tot mai multe coduri civile statale. Cazurile din Costa Rica, Columbia și Mexic demonstrează că eliminarea vânătorii sportive nu este o utopie, ci o tendință globală ireversibilă. Este exact direcția pe care o propune și campania „opritivanatoarea.ro“: înlocuirea barbariei mascate în lege cu un sistem bazat pe protecție, știință și respect necondiționat pentru viață. O schimbare care are nevoie peste tot în lume de implicarea tuturor celor care mai prețuiesc viața, frumusețea și inocența.• Ecopress