Scrisoare deschisă către Ministerul Mediului

E timpul pentru un recensământ independent

Articol adăugat: 20 mai 2026
Modificat: 22 mai 2026

Domnule/Doamnă Ministru,

Adresăm această scrisoare instituției pe care o conduceți, nu ca pe o rugăminte, ci ca pe o somație morală. Credem că Statul român trebuie să își recupereze de urgență rolul de protector al patrimoniului natural. Metoda actuală de stabilire a cotelor de vânătoare, bazată pe așa-numita „observare directă” realizată din ochi de către personalul silvic și asociațiile de vânătoare, este, credem noi, depășită, profund subiectivă, lipsită de rigoare și extrem de ușor de manipulat în scopuri financiare.

Credem că acum a sosit momentul să spunem direct și clar că este datoria oficială și urgentă a Ministerului să organizeze acum un recensământ real și independent al animalelor sălbatice. Nu este treaba noastră, a cetăţenilor, a societății civile, să numărăm fauna țării; este obligația legală a instituției pe care o conduceţi, instituţie finanțată din bani publici. 

Cerem trecerea imediată la metode moderne, cu o precizie științifică incontestabilă: recensământul prin probe ADN (colectare de excremente și păr) și monitorizarea video sistematică. Aceste tehnologii oferă o amprentă unică pentru fiecare individ în parte, eliminând definitiv „animalele fantomă” din tabele.

Independența acestui studiu este cheia. Propunem un parteneriat între universități, institute de cercetare şi ONG-uri de mediu din ţară şi din străinătate, eliminând complet și definitiv asociațiile de vânătoare din procesul de colectare a datelor. 

Credem că orice activitate de vânătoare sportivă este o crimă de mediu până când nu veți prezenta o cifră certă, verificabilă și complet transparentă, bazată strict pe știință. 

Iepure de câmp (Lepus europaeus)

Sursa foto: Fb: Animale Salbatice

Bursucul (Meles meles)

Sursa foto: Hardulea Marius

Privind modul în care tratați viața sălbatică, suntem obligați să vă punem o serie de întrebări:

  • 1. Al cui este acest minister și ce protejează el, de fapt? Care este, și care ar trebui să fie, adevărata lui misiune? Protecția oamenilor sau a mediului? Sau numai a oamenilor? A ajuns cumva mediul o valoare care trebuie protejată numai prin prisma utilității lui pentru om, doar pentru a garanta sănătatea  şi bunăstarea oamenilor?
  • 2. Când cei care conduc Ministerul Mediului vorbesc cu îngrijorare despre calitatea aerului, ei se referă strict la aerul pe care îl respiră oamenii, care se întâmplă să fie și alegătorii lor? 
  • 3. Îi pasă cuiva, din punct de vedere instituțional, de condițiile de viață ale animalelor sălbatice?
  • 4. Ce înțelegem noi, ca societate, prin noțiunea de „mediu”? Doar o platformă pentru afaceri, resurse de exploatat, cifre, control și bani? Dacă da, atunci această instituție nu mai are dreptul să se numească Ministerul Mediului; ci poate doar Agenția Comercială de Mediu.

Nevăstuică (Mustela nivalis)

Sursa foto: Fb: Animale Salbatice

Căprior (Capreolus capreolus)

Sursa foto: Marius Petric

În anul 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a gestionat un buget de peste 5 miliarde de lei (suplimentat spre finalul anului prin fonduri de rezervă, o dinamică ce a lăsat în urmă credite masive pentru anul 2026, unde bugetul a atins 5,9 miliarde de lei). 

Doar 310 milioane lei au fost cheltuiţi pentru monitorizarea factorilor de mediu și planurilor de management pentru ariile protejate. 

Pentru proiectele specifice dedicate managementului carnivorelor mari (urși, lupi, râși), gestionării conflictelor om-animal și monitorizării habitatelor, Ministerul Mediului a direcționat în 2025 o sumă cumulată de aproximativ 110 milioane de lei.

De fapt, aproape toţi banii pe care Ministerul Mediului i-a cheltuit pentru protejarea faunei sălbatice au vizat în special carnivorele mari: ursul şi lupul. Pentru protejarea oamenilor în faţa acestor „fiare sălbatice“. 

Doar pentru garduri electrice și alte sisteme de protecție Ministerul Mediului a cheltuit 30 de milioane de lei. Pentru monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar respectiv ursul, lupul și râsul, 50 milioane lei. Alte zeci de milioane au fost cheltuite în campaniile anuale din teren (martie-mai 2025) pentru estimarea tot a efectivelor de carnivore mari. Că aceste studii au fost realizate de institute de cercetare în parteneriat cu gestionarii fondurilor cinegetice este de la sine înţeles.

Căpriori (Capreolus capreolus)

Sursa foto: Andrei Cristian Kerekes

Gaiță (Garrulus glandarius)

Sursa foto: Andrei Cristian Kerekes

Pe lângă acestea au urmat finanţarea altor studii care au fundamentat actualele cote de intervenţie, adică de vânătoare. Nu a urşilor, lupilor sau râşilor, care sunt specii strict protejate, ci a miilor de animale şi păsări sălbatice care, deşi nu prezintă vreun pericol pentru oameni, pot fi omorâte anual cu acordul direct al Ministerului Mediului de aşa numiţii vânători sportivi.

Credem că a venit momentul în care acest măcel ar trebui să se încheie. Un minister care decide împuşcarea caprelor sălbatice, căprioarelor, cerbilor, marmotelor, şi miilor de păsări sălbatice pentru câţiva lei la bugetul de stat nu poate fi numită o instituţie de protecţie a mediului.